HOME > DEZBATERE

Prin acest discurs incercam a determina daca este sau nu justificata introducerea votului obligatoriu in Romania. Acest subiect cu tenta politica ne duce cu gandul la problema tarii noastre privind dreptul de vot. Marea dilema ar fi daca se incalca sau nu drepturile omului prin impunerea votului obligatoriu pentru orice cetatean de oricine romana.

Votul este nucleul temei ce trebuie dezbatuta si se refera la dreptul cetatenilor unei tari de a-si exprima opinia in legatura cu alegerea reprezentantilor in functiile de conducere. Prin votul obligatoriu, cetatenilor unei tari li se cere sa se prezinte la vot pentru a alege viitorul tarii sub protectia anonimatului, iar in urma unui refuz se aplica diferite sanctiuni cum ar fi amenzile sau serviciul in folosul comunitatii.

In postura noastra de afirmatori sustinem ca introducerea votului obligatoriu in Romania nu este doar justificata ci si strict necesara in situatia cu care ne confruntam.  Asa cum Biserica ii indeamna pe credinciosi sa se duca in numar cat mai mare la vot si sa-si exercite dreptul de afirmare, si statul roman ar trebui sa faca tot posibilul pentru a-i determina pe cetateni sa isi impuna punctul de vedere cu privire la conducerea tarii.

Argumentul intai consta in faptul ca orice drept exercita la randul sau o obligatie. Putem lua ca exemplu articolul 19 din Declaratia Drepturilor Omului care sustine ca orice om are liberate de opinie si exprimare. In acest sens orice cetatean este obligat sa se axeze pe gandirea individuala, proprie si sa nu se lase influentat de posibilele conceptii ale unui grup din care face parte. Astfel, luand in considerare dreptul omului de a vota, putem spune ca rezulta obligatia(responsabilitatea) cetateanului fata de patria sa, de a-si exprima si sustine parerile si convingerile prin prezenta la vot.

Al doilea argument: Ceea ce ii determina pe majoritatea cetatenilor sa absenteze de la urnele de vot este indiferenta fata de viitorul tarii, inocenta ce se transforma in ipocrizie deoarece toti se plang de prezent dar nimeni nu actioneaza pentru viitor. Aceasta indiferenta contribuie la falsul factor de convingere al campaniilor electorale. Astfel candidatii de pe buletinul de vot sunt incurajati sa-i atraga pe alegatori cu mici “suveniruri” pentru un eventual vot. Insa acest vot nefiind unul rational ci unul luat din indiferenta si din dorinta de posesiune, ceea ce duce la un set de alegeri irationale bazate numai pe spiritual “averii”. Prin urmare ideea votului obligatoriu este justificata pentru ca ii va determina pe oameni sa gandeasca deciziile pe care le iau prin vot si sa faca alegerea potrivita situatiei de fata.

Pentru al treilea argument putem lua ca exemplu situatia de fata a Romaniei. In zilele noastre orice cetatean se plange in legatura cu minim o problema cu care se confrunta datorita statului roman. Votul ofera omului puterea de a schimba ceva pentru binele lui, iar prin simpla absenta romanul refuza influenta sa in viitorul tarii. Deci prin lipsa de la sectiile de votare, oamenii renunta la dreptul lor de a-si alege conducatorii si de a-si imbunatati viitorul. Prin urmare orice roman care se respecta si are un cuvant de spus in privinta vietii pe care o traieste are obligatia morala de a se prezenta la sectia de votare, de a tine in mana stampila adevarului si de a bifa profilul candidatului ideal sau al celui care se apropie cel mai mult de idealul fiecaruia.

In concluzie orice om ce considera ca face parte din poporul roman are obligatia de a-si exercita acest drept pentru care multe generatii trecute s-au luptat, DREPTUL LA VOT.

http://www.idebate.org/wiki_ro/index.php/Votul_obligatoriu_ar_trebui_introdus_in_Romania

In cadrul acestui discurs al echipei negatoare vom incerca sa dovedim ca introducerea votului obligatoriu in Romania, in contextul actual, nu este justificata deoarece aceasta masura nu va modifica cu nimic status-quo-ul. Din moment ce afirmatorii nu au venit cu o definitie pentru termenul “justificat”, consideram de datoria noastra sa facem aceasta clarificare. Prin justificarea unei masuri, intelegem gasirea unor motive ferme, legitime care sa aplicabilitatea ei in detrimentul situatiei actuale.

In ultimii ani, s-a observat ca prezenta romanilor la vot a urmat o panta descendenta, incadrandu-se intr-un trend prezent in majoritatea statelor democratice la nivel mondial (studiu NewsIn). Cu toate acestea , cauzele absenteismului electoral in Romania sunt variate, pe fondul unei scene politice in continua schimbare si a lipsei unor platforme politice clar structurate.

Primul argument afirmator se axeaza pe conceptul de drept la vot si presupusa obligativitate anexata fiecarui drept.  Din punctul nostru de vedere, este evident faptul ca un drept nu poate fi asociat cu notiunea de obligativitate, luand aici ca exemplu un alt drept, si anume, cel la hrana (care presupune asigurarea mijloacelor fizice si economice de acces si procurare a hranei, insa nu si obligativitatea unui individ de a se hrani). Extrapoland, putem lua in considerare o persoana care in semn de protest decide sa intre in greva foamei, aceasta fiind o optiune personala, prin intermediul carei el isi exprima convingerile. Acelasi rationament se poate aplica si in cazul dreptului la vot atunci cand un individ doreste sa isi manifeste nemultumirea fata de situatia politica prin absenteism electoral. Consideram ca tocmai introducerea votului obligatoriu in Romania ar restrange dreptul la optiune si libera exprimare, care reprezinta fundamentul democratiei. Tari cu o lunga traditie democratica si statut influent la nivel mondial se confrunta cu aceeasi scadere a prezentei la urne in ultimele decenii (SUA, UK, Franta), insa acestea nu au considerat ca votul obligatoriu ar fi o solutie acceptabila pentru problema in cauza.

In cazul Romaniei, nu se poate pune in discutie problema indiferentei politice, ci mai degraba a scaderii increderii in clasa politica si programele propuse de aceasta. Absenteismul electoral este, in acest caz, o forma de protest si nimeni nu poate garanta faptul ca votul obligatoriu ar creste interesul populatiei pentru scena politica. Dimpotriva, cetatenii ar putea percepe aceasta masura ca o forma de constrangere, votul ne mai fiind expresia vointei personale, ci mai degraba, indeplinirea unei formalitati pentru a evita o sanctiune. Mai mult decat atat s-ar ajunge la o situatie in care omul de rand este nevoit sa mearga la vot chiar daca nu este pe deplin convins de alegerea pe care urmeaza sa o faca. Cat despre “micile suveniruri”  se poate considera ca ele au rolul de a determina individul sa voteze cu un anumit partid, indiferent de programul politic propus de acesta. In acest context, justetea introducerii votului obligatoriu isi pierde din valoare, deoarece nu poate fi considerata ca o metoda de contracarare a fraudei electorale. Chiar in cazul unui vot obligatoriu pot fi gasite si alte metode de frauda.

Afirmatorii sustin faptul ca orice roman are obligatia morala de a se prezenta la vot si de a-si alege candidatul ideal. Totusi, exista romani pentru care acest candidat ideal nu exista, pentru care nici un partid nu propune reforme care ar face simtita o schimbare in bine.  Este foarte probabil ca aceste persoane sa se prezinte la votul obligatoriu si isi manifeste dezinteresul/dezaprobarea prin invalidarea propriului vot sau bifarea aleatorie a unui candidat (afectand legitimitatea procesului electoral).

 In concluzie, cu toate ca prezenta la urne ar atinge astfel cote maxime, rezultatele nu vor fi reprezentative pentru dorintele electoratului si neconcludente pentru eventualele nemultumiri ale cetatenilor. In plus, cazul afirmator nu subliniaza necesitatea introducerii votului obligatoriu in Romania ca o masura de rezolvare a problemelor socio-politice.

http://www.idebate.org/wiki_ro/index.php/Votul_obligatoriu_ar_trebui_introdus_in_Romania

In primul discurs afirmator am definit termenii care ni s-au parut absolut necesari (vot, vot obligatoriu), considerand ca orice persoana fara dizabilitati mintale intelege termenul de “justificat”. In plus definitia data de echipa negatoare este una ilogica, avand cuvinte lipsa si alte greseli de perceptie.

Primul argument afirmator nu se axeaza pe faptul ca prin drept rezulta strict o obligativitate, ci pe evolutia dreptului de vot. Dreptul este un “bun” strict necesar omului pentru care stramosii nostri s-au luptat si pe care l-au dobandit cu greu. Lupta acestora nu a fost una zadarnica deoarece telurile erau anumite drepturi strict necesare. Asadar dreptul la vot este o stricta necesitate (precum si necesitatea de a procura hrama ca si in exemplul echipei negatoare) si din respect pentru stramosii nostrii avem obligativitatea de a ne prezenta la urnele de votare.Echipa negatoare mai sustine ca introducerea votului obligatoriu in Romania er restrange dreptul la libera optiune si exprimare, insa noi suntem de parere ca doar prin prezenta la vot cetateanul isi exercita aceste drepturi.

Oamenii politici sunt fiecare in parte oameni normali, alesi din diferite locuri ale tarii, de diferiti cetateni care i-au considerat apti pentru a-i reprezenta in diferite partide si prin urmare increderea in clasa nu are de ce sa fie una scazuta. Dupa parerea noastra problema este indiferenta fara de politica a cetatenilor si introducerea votului obligatoriu ar fi, momentan, solutia cea mai buna pentru ca obligativitatea de a merge la vot i-ar determina pe oameni sa-i studieze pe candidati si sa-l aleaga pe cel mai potrivit. In privinta "suvenirurilor" consideram ca nu-si au locul intr-o campanie electorala corecta. Aceste au rolul de a determina individul sa voteze cu un anumit partid, dupa cum sustine echipa negatoare, insa votul nu va mai fi unul corect si pe baza de principii ci unul "cumparat". Cat despre posibilele fraude trebie sa mentionam ca orice masura luata are la un moment dat o metoda de frauda. Deci nu putem spera ca aceasta masura sa fie una perfecta.

            In al treilea argument din primul discurs afirmator sustinem faptul ca cetateanul roman are obligatia morala de a alege candidatul ideal sau cel mai aporpiat de profilul ideal al fiecaruia. Prin urmare nu exista roman pentru care sa nu existe un astfel de candidat.

            Discursul negator face referire la doua metode de manifestare a dezaprobarii. Prima dintre ele se refera la absenteismul electoral care este considerat un manifest de nemultumire fata de clasa politica. Noi apreciem ca acesta nu este un mod de a-si arata nemultumirea ci mai mult un fel de protest  a celor care nu gasesc metode mai bune cum ar fi mersul la vot si alegerea unui candidat care sa faca aceleasi greseli ca cei precedenti. A doua se refera la invalidarea votului sau bifarea aleatorie a unui candidat. Despre aceasta sustinem ca este un mod de manifestare utilizati de cetatenii indiferenti fata de soarta Romaniei.

            Legandu-ne de campaniile electorale, de care candidatii se folosesc pentru a-i influenta pe cetateni, suntem de parere ca imoralitatea acestora este in totalitate determinata de romani, pentru ca politicienii, pentru ai determina pe oameni sa ii voteze, se folosesc de anumite metode care se dovedesc a fi cele care dau rezultate cat mai bune.

            In concluzie, sustinem faptul ca prin introducerea votului obligatoriu, prezenta la vot ar atinge cote maxime, dupa cum sustine si echipa negatoare, iar rezultatele vor fi reprezentative dorintelor cetatenilor deoarece acestia, fiind practic obligati sa se prezinte la urnele de vot, se vor informa si vor face alegerea potrivita. Cazul afirmator s-a axat pe dovedirea necesitatii introducerii votului obligatoriu in Romania prin abordarea problemelor, dupa parerea noastra, cele mai importante.

Resursele puse la dispozitie de colaboratori

Din moment ce noi, echipa negatoare, avem onoarea de a incheia acest debate, consideram ca este necesara o clarificare a principalelor probleme dezbatute in cadrul ultimelor speech-uri. In primul rand,vrem sa subliniem importanta intelegerii tuturor termenilor dintr-o motiune, si tocmai de aceea, nu am omis sa adaugam si definitia cuvantului “justificat” (gasirea unor motive ferme, legitime care sa legitimizeze aplicabilitatea ei in detrimentul situatiei actuale.)alaturi de celelalte definitii prezentate de echipa afirmatoare, deoarece, tocmai intelegerea acestei notiuni stabileste playground-ul tuturor argumentelor aduse in discutie.

In ceea ce priveste conceptul de „drept”, indelung dezbatut , echipa afirmatoare pare sa asocieze notiunile de obligativitate si responsabilitate ca sinonime. Responsabilitatea morala fata de „stramosii nostri” pe care afirmatorii ne-o prezinta, oricat de justa si patriotica ar fi, nu poate impune transformarea votului intr-o obligatie legala. Mai mult decat atat, votul nu poate constitui o necesitate de baza a fiintei umane, precum dreptul la hrana se refera doar la asigurarea mijloacelor necesare de procurare a hranei. Individul are in ambele cazuri posibilitatea de a alege, daca sa mearga sau nu la vot, si daca sa isi procure sau nu hrana, lui trebuind sa i se asigure doar contextul  exercitarii acestor drepturi.  Cat despre problema „micilor suveniruri”, dorim sa reiteram faptul ca introducerea votului obligatoriu nu trebuie privita ca o modalitatea de eradicare a acestui tip de frauda, fiind, din acest punct de vedere, nejustificata. Dupa cum spus si afirmatorii, alte metode de frauda electorala se vor gasi si in cazul obligativitatii votului  ceea ce nu pledeaza in favoarea acestuia.

Mai mult decat atat, am vrea sa subliniem inca o data faptul ca increderea in clasa politica a scazut simtitor in ultimii ani, iar acesta este motivul care se ascunde in spatele absenteismului electoral si nu indiferenta fata de situatia politica actuala. Chiar daca la prima vedere s-ar parea ca exista un grad mare de dezinteres al romanilor fata de politica, ratingurile foarte mari ale emisiunilor cu un astfel de caracter demonstreaza exact contrariul. Faptul ca romanii nu se mai prezinta la vot este strict datorat neincrederii in cadidati, iar aceasta poate fi observata daca privim evolutia situatiei Romaniei dupa revolutie. In 1992, prezenta la vot a atins cote foarte mari pentru ca oamenii credeau in schimbare, credeau in promisiunile politicienilor. Cu timpul, aceste promisiuni nu si-au gasit aplicabilitatea, iar, in prezent, ele constituie doar o metoda de manipulare electorala, lucru pe care romanii l-au sesizat. Tocmai de aceea, ei aleg sa nu se mai prezinte la vot. Prin introducerea Votului Obligatoriu, nu am obtine o crestere a increderii in clasa politica, ci am constrange un numar de romani sa faca o alegere contrara vointei lor. Nimic nu ne poate asigura ca, in contextual unor conditii impuse, cetatenii isi vor petrece mai mult timp studiindu-i pe candidati in vederea votului, ba dimpotriva obligativitatea ar putea chiar sa le reduca din interes. Este suficient ca un singur politician ales chiar si de un procent redus de romani prezenti la vot sa isi respecte de-a lungul mandatului promisiunile pe care le-a facut in campanie, pentru ca restul electoratului sa mearga, voluntar, 4 ani mai tarziu la urne si sa il realeaga si astfel, prezenta la vot sa creasca semnificativ.

Dorim sa evidentiem inca o data faptul ca introducerea Votului Obligatoriu nu i-ar impiedica pe oameni nemultumiti de situatia politica actuala sa isi manifeste dezaprobarea prin bifarea aleatorie a candidatului/invalidarea propriului buletin de vot. Candidatul ideal chiar e posibil sa nu existe, iar cei cu profilul cat mai apropiat de al acestuia e probabil sa nu ii satisfaca pe unii romani.

In concluzie, echipa negatoare este de parere ca introducere votului obligatoriu in Romania nu este justificata in baza argumentelor aduse mai sus, cel mai important fiind contextul scenei politice si restrangerea libertatii de a alege.