Democratia, vazuta ca regim politic definit prin vointa poporului, se bazeaza pe patru elemente fundamentale: drepturile cetatenesti, pluripartidismul, Constitutia si dreptul la vot. La alegerile europarlamentare din luna iunie a acestui an, Romania a fost codasa intre tarile din Uniunea Europeana cu o prezenta la vot a cetatenilor de doar 28% in raport cu o medie europeana de 43%. Pe fondul scaderii drastice a prezentei cetatenilor la vot, echipa Element considera ingrijoratoare lipsa de responsabilitate a cetatenilor vizavi de procesul de votare vazut drept criteriu definitoriu pentru buna functionare a democratiei si gaseste justificata introducerea votului obligatoriu in Romania.
Cu toate ca absenteismul masiv poate fi vazut ca o forma de protest, in Romania absenteismul este mai degraba o lipsa de responsabilitate. Neparticiparea la vot inseamna ca altcineva ajunge sa aleaga, deci sa decida, pentru cei care nu au votat. Astfel, un alt criteriu al democratiei, puterea majoritatii, se preschimba in puterea minoritatii prin faptul ca un grup restrans de votanti decide pentru majoritatea cetatenilor care au preferat sa nu isi exercite dreptul de a vota crezand ca astfel vor sanctiona prestatia nemultumitoare a guvernantilor. Deci, responsabilizarea este primul beneficiu al votului obligatoriu.
Mai mult, obligati sa voteze, cetatenii sunt motivati sa se informeze si sa inteleaga ce se intampla in jurul lor, trecand astfel de spectrul promisiunilor imposibile pe care le fac politicienii. In consecinta, odata cu votul obligatoriu si dorinta de informare a alegatorilor, se ridica stacheta si-n randul partidelor politice care, in loc sa fie preocupate de mobilizarea unui numar cat mai mare de votanti, pot investi acelasi timp in dezvoltarea unor platforme politice coerente si serioase. Sa nu uitam ca democratia inseamna puterea poporului si ca politicienii sunt investiti cu reprezentativitate prin vot cetatenesc. Cu cat voteaza mai multi oameni, cu atat cresc sansele ca politicienii investiti cu reprezentativitate sa ajunga intr-o anumita functie pentru ca majoritatea si-a dorit acest lucru si nu pentru ca cei mai multi dintr-o minoritate ii vor fi votat. Astfel, prin votul obligatoriu creste si legitimitatea morala a celui ales.
In prezent, 32 de tari, dintre care 6 in Uniunea Europeana, au reglementat votul obligatoriu. Daca in Cipru, Grecia si Luxemburg, absenta nemotivata de la vot se pedepseste cu amenda, in Belgia, cumulul de absente duce la stergerea votantilor de pe liste. Perspectiva pierderii celui dintai drept democratic l-ar putea face pe alegatorul roman sa realizeze importanta propriului gest politic si sa inceapa sa-l ia in serios daca nu a facut-o pana in acel moment.
In concluzie, introducerea votului obligatoriu in Romania este un gest de responsabilizare intr-un context in care, prin Constitutie, avem cel dintai cuvant, acela de a hotari de catre cine ne dorim sa fie condusa tara in care traim.
PREDA, Cristian, Mic dictionar de gandire politica liberala, ed.Humanitas, Bucuresti, 2004
SCHNAPPER, Dominique, Ce este cetatenia?, ed. Polirom, Iasi, 2001
http://www.ziare.com - Romania, codasa la prezenta la vot - http://www.ziare.com/actual/europarlamentare-2009/06-11-2009/ccsb-romania-codasa-la-prezenta-la-vot-782937
Discurs 1 Negatori
Dorim sa incepem prin a sublinia filosofia argumetelor echipei negatoare precum bine observau si afirmatorii, dreptul la vot, unul dintre elemetele fundamentale ale unei democratii, nu reprezinta o obligatie, ci un drept. Astfel constituit, beneficiarul dreptului poate oricand sa aleaga sa nu si-l exercite, in masura in care cetateanul, prezumat a fi in deplina cunostinta de cauza, alege sa nu si-l exprime.
Obeservam la nivelul definitiilor ca afirmatorii nu au aratat ce inteleg prin vot obligatoriu. Astfel, consideram ca votul obligatoriu este o restrictionare a dreptului la vot, cetateanul fiind ingradit prin lege sa isi indeplineasca o obligatie, altfel fiind sanctionat. Ca negatori, vom incerca sa va aratam ca argumentele afirmatoare nu justifica o asemenea restrictie si va vom arata apoi care vor fi consecintele negative ale votului obligatoriu.
Valoarea fundamentala credem ca este insusi dreptul la vot, care prin exercitarea sa corecta asigura o democratie bine functionabila. Intrebarea dezbaterii este daca exercitarea corecta a dreptului la vot presupune obligativitatea acestuia- noi considerand, evident, ca nu.
Cu privire la absenteism, oponentii lanseaza ideea ca ar fi o expresie a lipsei de responsabilitate a cetatenilor. Aceasta ramane, insa, la nivelul unei afirmatii, nearatandu-ne o dovada clara ca ar fi asa. Un cetatean responsabil poate sa aleaga sa nu voteze, in masura in care considera astfel de cuviinta. Poate fi vorba de o forma de protest, de lipsa de optiuni, de plictiseala etc. Motivul nu este relevant pentru ca putem face doar speculatii(precum afirmatorii)- ci constituirea in favoarea sa unui alt drept- acela de a nu vota, care va fi incalcat prin votul obligatoriu. Cetatenii de peste 18 ani sunt prezumati in mod absolut de Constitutie ca se afla in capacitatea deplina de a a-si exercita dreptul la vot. Astfel, legiutorul a considerat ca sunt suficient de responsabli sa intelega cum se desfasoara procesul electoral. Alegerea de a nu vota duce la o minoritate ce voteaza, intr-adevar, insa majoritatea e constienta de cine va fi la putere apoi si alege in mod tacit sa ii confere legitimitate- altfel ar fi ales sa se prezinte si sa voteze pe altcineva. Exista, astfel, legitimitate morala.
In privinta informarii, in prezent partidele investesc sume enorme pentru campanii ce au ca scop informarea cetateanului. Promisiunile imposibile ale unor candidati au un public tinta care va exista si daca se va introduce votul obligatoriu. Exista multe strategii coerente de viitor care sunt promovate si fac parte din programele partidelor. Altfel nu am mai avea un stat de drept, ci o legislatie plina de slogane electorale. Institutiile statului functioneaza, legile sunt respectate, iar in caz contrar se aplica sanctiuni. A acuza persoanele de la putere ca nu sunt profesionisti in functia pe care o detin necesita dovezi solide ca nu se respecta legea si hotarari definitive si irevocabile.
Tot cu privire la legitimitate, votul obigatoriu ar putea avea ca efect negativ votarea numai din ratiuni de protest a cuiva- fara o informare in prealabil, doar pentru ca omul este obligat sa fie prezent la vot. Discutam in Romania despre un procent majoritar de cetateni tacuti, care isi exercita dreptul de a nu vota si care in caz de ingradire a acestuia ar veni si ar vota aleatoriu, ca protest pentru ca sunt obligati. Cel votat nu ar mai fi moral legitim in functie, preferabil fiind ca acel vot aleatoriu mai bine sa nu se fi exercitat deloc.
Cu privire la sanctiunile aplicate, nu intelegem care vor fi acestea si daca intr-adevar vor fi sufiectente pentru a aduce lumea la vot. Fara sanctiuni, votul obligatoriu ar fi total lipsit de scop, oamenii putand alege o mica sanctiune in detrimentul exercitarii obligatiei de a vota, neprezentandu-se in continuare. Stergerea de pe liste e o sanctiune ce s-ar aplica cuiva ce deja nu se prezinta, existand riscul ca acea majoritate tacuta sa fie lipsita de dreptul de vot, legitimitatea candidatilor din prezent si din viitor fiind net afectate. Ar fi ca si cum am trai intr-o tara de incapabili. In plus, putem observa in Codul penal ca interzicerea de a vota este in prezent o pedeapsa complementara ce se acorda din ce in ce mai rar, in urma multor plangeri ale condamnatilor la CEDO- care a considerat ca nici unor condamnati pentru infractiuni grave nu se merita a se acorda pedeapsa. In cazul votului obligatoriu, afirmatorii considera ca e justificat sa o aplice unor cetateni ce in prezent nu ar fi vinovati de nimic.
Prin urmare, nu e justificata introducerea votului obligatoriu.
Resurse 1 Negatori
Discurs 2 Afirmatori
Echipa afirmatoare resustine motiunea “introducerea votului obligatoriu in Romania este justificata”. In primul rand, echipa afirmatoare doreste sa precizeze ca nu problema votului obligatoriu este de discutat, ci efectele acestuia. Credem ca echipa negatoare a identificat gresit ideea motiunii drept interogarea exercitarii corecte a dreptului la vot. Nu exista conceptul “exercitare corecta”; cetateanul voteaza sau nu voteaza. Din punctul de vedere al echipei afirmatoare,motiunea face referire la “justificarea” votului obligatoriu, asadar la efectele, bune sau proaste, pe care acesta le poate produce. In acest caracter a prezentat echipa afirmatoare argumentele si anume beneficiile votului obligatoriu in contextul scaderii prezentei cetatenilor la vot, deci a pierderii esentei regimului democratic. Reafirmam ca dreptul la vot reprezinta una din cele patru caracteristici fundamentale ale democratiei care, pe filiera latina, inseamna puterea poporului (demo kratos), mai précis puterea majoritatii poporului. Un numar mic de votanti inseamna ca principiul majoritatii nu mai e respectat. Votul obligatoriu tocmai asta anunta: revigorarea spiritului democratic.
Echipa negatoare spune ca un cetatean care nu voteaza poate fi considerat responsabil. Avand in vedere ca, intr-o democratie, a vota inseamna a transfera propria putere si propria judecata celui pe care l-ai votat, responsabilitatea consta tocmai in actul de a alege, prin vot, pe cel pe care doresti sa te reprezinte. Astfel, a nu vota inseamna a nu fi responsabil ca cetatean care face parte dintr-o societate unde dimensiunea politica este o componenta a existentei noastre pentru ca in dimensiunea politica se formeaza majoritatea legilor si regulilor in limitele carora actionam. Votul este cel dintai mecanism prin care putem decide, ca cetateni, pe cine dorim sa investim cu puterea de a crea legi si reguli in numele nostru.
Echipa afirmatoare a sustinut ca daca s-ar introduce votul obligatoriu, partidele politice nu si-ar mai mobiliza resursele in vederea atragerii electoratului prin oferirea de obiecte, produse alimentare sau mese gratuite, ci ar trebui sa creasca stacheta oferind programe electorale viabile. Nu stim unde a vazut echipa negatoare ca "sumele enorme" din campanii sunt investite in informarea publicului, unde informare nu inseamna fluturasi, postere, pixuri si sepci. De asemenea, echipa negatoare nu ofera exemple in legatura cu strategiile coerente de viitor ale partidelor. Reamintim echipei negatoare ca, oricare ar fi strategiile partidelor, obiectivul acestora este unul singur: castigarea puterii. Nu in ultimul rand, echipa afirmatoare nu a acuzat in niciun moment in primul discurs lipsa de profesionalism a persoanelor aflate la putere, deci nu intelegem rostul afirmatiei.
Echipa negatoare spune ca votul obligatoriu ar putea avea ca efect negativ votarea cuiva numai din ratiuni de protest, acelasi protest vizavi de care erau de acord in cel de-al patrulea paragraf. Totusi, e evident ca un cetatean, votand candidatul pe care il doreste, il sanctioneaza pe cel pe care nu-l doreste. Protestul e doar unul dintre motivele care determina un cetatean sa voteze, dar nu singurul, asa ca, chiar daca echipa negatoare a identificat corect protestul ca motivatie de-a vota, este doar unul dintre multele motive care aduce un cetatean in fata urnei de vot.
In privinta sanctiunilor aplicate in cazul in care cetateanul nu respecta votul obligatoriu, le-am enumerat deja: amenda, stergerea votantilor de pe lista si chiar inchisoarea. Deci nu intelegem obiectiile echipei negatoare ca nu vor fi vazut mentionate sanctiunile pe care, totusi, le reitereaza si le combat, semn ca au luat cunostinta de ele. In legatura cu masura stergerii de pe liste, aceasta se refera la faptul ca cetateanul isi poate pierde dreptul de-a vota prin neprezentare repetata. Adica isi pierde un drept fundamental, acela de-a avea un cuvant de spus in legatura cu viata sociala, politica si economica din societatea in care traieste. Nu este vorba despre o simpla stergere de pe liste intr-o runda de alegeri asa cum eronat a identificat echipa negatoare, ci este vorba de pierderea definitiva a acestui drept.
Sa nu uitam de Constitutia Romaniei din 1923, considerata cea mai progresista constitutie a epocii, care prevedea obligativitatea votului din aceleasi ratiuni care s-ar impune si azi: absenteism si coruptie electorala. Deci Romania nu s-ar afla, pentru prima data, in fata unei asemenea masuri din pricina unor comportamente care fac parte din cutuma nationala.
Resurse 2 Afirmatori
HUME, David, Despre partide in genere in Eseuri politice, ed.Incitatus, Bucuresti, 2002
STRAUSS, Leo, Despre Republica lui Platon in Cetatea si omul, ed.Polirom, Iasi, 2000
Constitutia Romaniei din 1923 - http://ebooks.unibuc.ro/istorie/istorie1918-1940/5-1.htm
Discurs 2 Negatori
“Exercitarea corecta” are urmatoarea justificare: am considerat ca dreptul la vot este, in mod abstract, constutuit pentru a asigura democratia- in concret, insa, trebuie sa vedem cum poate fi acesta exercitat astfel incat sa tindem cat mai mult la o democratie- putere a poporului. Afirmatorii au sustinut ca in concret acest drept abstract trebuie sa fie vazut ca o obligatie, in sensul definitiei acceptate, noi argumentand ca trebuie sa fie tot un drept, ceea ce presupune si posibilitatea de a alege daca sa fie exercitat- constituindu-se in favoarea cetateanului si dreptul de a nu vota.
Pima arie de conflict se cotureaza in privinta responsabilitatii cetateanului. Afirmatorii au sustinut, fara dovada, ca motivul absensteismului reflecta lipsa de responsabilitate a cetatenilor. Noi am argumentat ca motivele pentru care cetatenii nu se prezinta la vot nu sunt relevante, acestia fiind prezumati de Constitutie, care le confera dreptul al vot, ca sunt responsabili si pot sa voteze sau nu in cunostinta de cauza. Afirmatia, nu argumentul oponentilor, cu transferul puterii de judecata prin vot este reala, e un mecanism in care functioneaza votul, dar cei care inteleg sanu realizeze acest transfer in mod direct accepta tacit pe cine va fi la putere. Si in cazul lor vorbim despre cetateni responsabili, care au un drept de a nu vota, ce va fi incalcat de obligatia votarii, idée ramasa necontraargumntata. In prezent, cetatenii pot sa aleaga sa nu se prezinte la vot, nu pentru ca sunt niste iresponsabili, ci pentru varii motive nedemonstrate de afirmatori. Daca vor fi obligati, nu facem decat sa le incalcam acest drept si nu sa “responsabilizam” comunist pe cineva ce e prezumat a fi repsonsabil.
A doua arie este in privinta responsabilizarii clasei politice. Noi am sustinut ca nu se va schimba nimic concret: publicul tinta ce va dori slogane electorale nu va dispare. In plus, nu vedem nici macar ce e rau in a vrea sa fii la putere, pentru ca te consideri cel mai in masura, acesta fiind scopul unei campanii electorale de oriunde in lume si care nu se va schimba prin votul obligatoriu, iar daca ar fi posibil sa se schimbe, oponentii trebuiau sa ne arate cum. Afirmatorii trebuiau sa demonstreze cum prin votul obligatoriu se va perfecta clasa politica si cum vor fi liderii motivati “sa ridice stacheta”. Nu castiga aria cine a demostrat ca in prezent clasa politica e sau nu responsabila, ci echipa care a aratat care vor fi efectele in acest sens ale votului obligatoriu. Oponentii nu au aratat nimic concret in privinta unui mecanism al responsabilizarii clasei politice, noi sustinand, mai mult, ca nici nu e justificata o dorinta prea mare a schimbarii clasei politice, deoarece acestia si in prezent au programe, proiecte, activitati concrete, dovada fiind statul de drept fundamentat pe totalitatea legilor adoptate care se aplica si sunt respectate.
A treia arie s-a conturat in privinta repezentativiatatii celor alesi. Noi am sustinut ca liderii sunt reprezentativi pentru toti cetatenii, chiar si pentru cei care nu i-au votat pentru ca i-au acceptat in mod tacit, fiind in cunstinta de cauza a efectului neprezentarii lor la vot, idée ramasa necontraargumentata. Daca votul ar fi obligatoriu, riscam ca “majoritatea tacuta” sa se prezinte la vot si sa protesteze fata de votul obligatoriu, votand la nimereala pe cine apuca. E vorba despre “donkey vote”1, fenomen aparut in tari unde votul e o obligatie. Cel votat astfel nu ar fi mai repezentativ decat cel nevotat, dar acceptat de o “majoritate tacuta”, preferabil fiind al doilea. Si ca sa fim clari: NU am spus vreodata ca absenteismul e un protest al cetatenilor fata de clasa politica!
A patra arie se refera la aplicarea votului obligatoriu, din prisma garantiei ca acesta va functiona: sanctiunile aplicate. Am sustinut ca e greu de stabilit limita sanctiunilor: exista riscul ca sa fie prea mici, astfel cetatenii sa aleaga sa nu se prezinte pentru ca nu nimic de pierdut, obligativitatea sa fie lipsita de scop, dar si riscul sa fie prea mari, ducand la abuzuri ce incalca drepturi fundamentale, precum dreptul la vot pe viitor sau la libertate( cazul inchisorii-idée noua a afirmatorilor). Cu privire la stergerea de pe liste, am inteles corect din start ca e vorba de votul din viitor si am subliniat ca se creeaza riscul unei “majoritati tacute” care nici sa nu mai poata vorbi vreodata, fapt ce ar afecta evident reprezentativitatea liderilor si democratia- putere a poporului, idée ramasa necontraargumentata. Prin urmare, riscam prea mult pentru ceva nejustificat.
In final, avem o Constitutie in prezent care reflecta epoca de astazi, nu din 1923, ideea “coruptiei electorale” e noua si nedefinita, iar votul obligatoriu este si trebuie sa ramana ilegal.
Resurse 2 Negatori
1http://en.wikipedia.org/wiki/Donkey_vote
Verdict:
ECHIPA CASTIGATOARE:Echipa The Element Feedback:
Afirmatorii considera ca absenteismul este o lipsa de responsabilitate, nu un protest, si ca obligativitatea votului ii va responsabiliza pe cetateni, nevoiti sa se informeze, dar sip e politicieni, nevoiti sa adopte practice electorale corespunzatoare. Afirmatorii vorbesc despre amenzi sau anularea dreptului de a vota, ca masuri impuse de obligativitatea votului, si care ar duce, implicit, la responsabilizarea cetatenilor.
Negatorii considera ca absenteismul poate avea varii motive, pe care afirmatorii ar fitrebuit sa le identifice, ca exercitarea dreptului de a nu vota ar trebui respectat, si ca absenteismul nu e o forma de lipsa de responsabilitate , ci un acord tacit cu reprezentatul care e destul de evident ca va iesi invingator in lupta politica. Ei mai considera ca votul aleatoriu poate fi daunator gradului de reprezentativitate, si ca politicienii folosesc practici electorale corespunzatoare.
Consider ca au castigat afirmatorii , pentru ca au reusit sa demonstreze ca absenteismul este o forma a lipsei de responsabilitate civica, si ca sanctiunile prevazute odata cu votul obligatoriu vor duce la cresterea acestei responsabilitati.
O prima arie de conflict a fost aceea daca absenteismul este sau nu o forma a lipsei de responsabilitate civica. Afirmatorii au sustinut acest lucru, printr/un rationament, negatorii aratand ca absenteismul este, la randul sau o forma de manifestare a responsabilitatii civice. Afiramtorul 2 a aratat din nou ca a nu vota inseamna a contrazice insusi conceptul de democratie, in timp ce negatorii au reluat contrargumentarea cu rationamentul ca acei cetateni care nu voteaza accepta tacit pe cine va fi la putere. Afirmatorii au aratat ca responsabilitate inseamna a indeplini o indatorire fundamentala a democratieit, in timp ce negatorii, desi nu au formulat o obiectie la adresa acestei intelegeri a termenului responsabilitate, si desi ei insisi nu au definit altfel termenul, pornesc de la o intelegere evident partinitoare: anume ca responsabilitate inseamna sa accepti in mod tacit pe oricine va veni la putere. Desi negatorii pretind ca cetatenii cam stiu cine va iesi invingator in lupta politica, prin urmare acceptul lor este orientat concret cater posibilul castigator, aceasta este totusi, o speculatie. Nimeni nu poate sti cine va iesi invingator, la alegeri. Prin urmare, aceasta arie de conflict a fost castigata de afirmatori.
O alta arie de conflict a fost aceea daca obligativitatea votului va creste profesionalismul clasei politice. Afirmatorii au afirmat acest lucru, fara a sustine cu un rationament, negatorii au sustinut ca politicienii dau si in prezent dovada de profesionalism, lucru acceptat si de afirmatori, desi in acelasi discurs, afirmatorul 2 sustine ca politicienii au obiceiul sa cumpere voturi cu alimente. Negatorul al 2-lea a subliniat faptul ca afirmatorii nu au aratat legatura dintre cele doua notiuni. Din acest motiv, ca si din inconsecventa in declaratiile afirmatorilor, aceasta arie de conflict este castigata de negatori.
A trei a arie de conflict se refera la eficienta si justetea sanctiunilor. Afirmatorii au aratat ca amenda sau pierderea dreptului de vot sunt sanctiuni grave, menite sa ii puna pe ganduri pe cetateni, in timp ce negatorii au contraargumentat prin minimalizare, sustinand ca alegatorii ar putea prefera o sanctiune, daca nu e prea grava. Pe de alta parte, negatorii sustin ca nici macar cetatenilor privati de libertate nu li se mai suspenda dreptul la vot, acest lucru fiind un fapt cu consecinte grave pentru viitorul politic al unei tari. Afirmatorii sustin ca tocmia pentru ca e o sanctiune grava, suspendarea definitiva a dreptului la vot va fi in masura sa responsabilizeze electoratul. Asadar aceasta arie de conflict a fost castigata de afirmatori.
Recomand mai multa concretete in sustinerea afirmatiilor, care nu de fiecare data se transforma in argumente, sustinute cu rationamente si dovezi. Tocami pentru ca s/ar rezumat in mare parte la afiramtii, au fost posibile inconsecvente in declaratii, de ambele parti.
Mai multa claritate in formulare ar putea, de asemenea, sa va fie de folos. Formulari precum vizavi de, preferabil mai bine, precum si folosirea improprie a unor termeni, nu face decat sa aduca frustrare, pentru ca autorul discursului e convins, in astfel de cazuri, ca ideea sa a fost buna, dar nu a fost bine inteleasa. Ceea ce se si intampla.
