Votul obligatoriu poate fi definit ca obliga?ia legal? a cet??enilor de a se prezenta la urne sau de a vota. De mentionat este faptul ca, in acest sistem vazut de echipa afirmatoare, cetatenilor li se da ocazia de a „vota alb”, astfel daca in urma unui scrutin se vor obtine un procent insemnat de „voturi albe”, acesta se va repeta. Prin „justificat” echia afirmatoare intelege „indreptatit”. Din punct de vedere cronologic, prezenta la vot in Romania e intr-o continua panta descendenta din 1990, ajungandu-se astfel ca la referendumul din 2007 sa fie prezenti la urna doar 27,51% dintre romanii cu drept de vot(1). De asemenea, aceasta masura exista deja in state democratice europene cum ar fi  Belgia sau Grecia.

 In primul rand, trebuie precizat ca vom aborda acest meci din prisma impactului pe care il va avea o astfel de masura.

In vizunea echipei afirmatoare, votul nu mai are statutul de drept, ca in vremurile lui de inceput, cand lumea era dornica de a vota, ci a evoluat mai degraba spre statutul de „responsabilitate civica” datorita conditiilor sociale actuale.

Mai intai, vom vorbi de faptul ca legitimitatea unui Parlament creste odata ce este ales de un procent cat mai mare din populatie, astfel avantajul direct adus de aceasta masura este ca asigura reprezentarea unui numar cat mai mare de cetateni.  Totodata, putem spune ca in momentul de fata 29% dintre alegatorii romani au declarat ca interesul lor pentru vot scade de la o alegere la alta(2), deci o astel de masura nu doar ar asigura un numar sporit la urne, dar, din moment ce ar obliga cetatenii sa voteze, i-ar motiva pe acestia sa se informeze in privinta clasei politice, spre a lua decizia corecta din punctul lor de vedere.

Tot la nivelul cetatenilor, putem afirma ca vom beneficia de o educare a populatiei in spiritul exercitiului democratic,in momentul de fata confruntandu-ne cu 2 atitudini gresite asupra procesului de votare: cea iresponsabila a tinerilor care primesc drept de vot si cea de „oricum iese cine trebuie” a cetatenilor care au exercitat votul pe vremea comunismului. Ambele categorii ar invata in timp importanta actului de a vota, de a-si desemna reprezentantii in mod liber consimtit. Citandu-l pe J.F. Kennedy „...nu va intrebati ce poate face tara pentru voi, ci ce puteti face voi pentru tara...”, fiecare dintre noi va intelege ca votul reprezinta, in primul rand, un avantaj personal, iar mai apoi unul colectiv. Vorbind de atitudine gresita vis-a-vis de vot: 63% dintre cetatenii romani cred ca alegerile sunt fraudate(3), dar odata ce numarul de votanti va creste, automat va scadea sansa de a frauda alegerile, deci si aceasta teama va fi inlaturata.

Aceasta masura nu va avea impacte benefice  doar la nivelul cetatenilor, ci si la nivelul clasei politice. Odata ce numarul de votanti va creste, politicienii vor fi automat obligati sa incerce sa reprezinte interesele unui grup cat mai numeros din populatie, nu doar ale celor ce pana acum ii votau.  Astfel clasa politica va putea reflecta in mod corect societatea pe care o reprezinta.

In concluzie, putem afirma ca avand impacte benefice intai asupra cetatenilor, motivandu-i sa se informeze corect politic si educandu-i in spirit democratic, iar mai apoi, prin acestia, asupra institutilor inalte ale statului (Parlamentul, Presedintele), cat si asupra clasei politice, aceasta masura este una dezirabila, deci una justa.  

1 - asociatia pro democratia, octombrie 2009, "Introducerea votului obligatoriu in Romania este justificata", recuperat pe 3 noiembrie 2009 de pe  http://www.youspeak.ro/resurse/votul%20obligatoriu.pdf

2 - Adriana Saftoiu, 1 septembrie 2009, "Pro votul obligatoriu", recueprat pe 3 noiembrie 2009 de pe  http://www.votulobligatoriu.ro/index.php/pro-contra/pro/#survey-form-61

3 - asociatia pro democratia, 18 august 2009, "63% teama de frauda electorala inaintea alegerilor prezidentiale" ,comunicat de presa  recuperat pe 3 noiembrie

Ideea centrala a negatorilor este aceea ca introducerea votului obligatoriu nu are impactul pozitiv pe care il pretinde, ci dimpotriva, poate avea efecte foarte  daunatoare pentru societate.

Suntem de acord cu definitia afirmatorilor a votului obligatoriu, cu precizarea ca neparticiparea la vot atrage dupa sine un cost pentru cetateni.

In ceea ce priveste termenul de justificat, consideram ca explicatia afirmatorilor nu este o definitie suficienta, deoarece acum ne putem intreba: ce inseamna a fi „indreptatit”? De aceea, credem ca  o actiune poatefi considerata justificata doar daca aduce avantaje la nivelul societatii mai importante decat dezavantajele.

Primul argument afirmator enunta faptul ca legitimitatea institutiilor politice este data de procentul cat mai mare de cetatenti care participa la vot. Astfel, am putea trage concluzia ca cele mai legitime guverne care au existat vreodata sunt cele din Uninunea Sovietica din perioada 1950-1984, cand participarea la urne era de 99,7%. Legitimitatea nu poate fi inteleasa doar ca o recunoastere formala a celor care conduc de catre cei care se supun, ci inseamna aderarea cetatenilor la deciziile conducatorilor.

In ceea ce priveste prezenta sporita la vot, trebuie precizat ca introducerea votului obligatoriu duce la o crestere a participarii la urne de doar 8-15% (1). In plus, obligativitatea votului nu duce neaparat si la cresterea gradului de informare  a cetatenilor in privinta clasei politice, cum de altfel nu orice actiune cu caracter obligatoriu asigura neaparat mai multe informatii despre acea actiune. De exemplu, un elev care este obligat sa realizeze un proiect la geografie nu va acumula in mod necesar mai multe informatii. El poate foarte usor sa apeleze la un site de referate, si cu putin noroc, sa obtina o nota de trecere. In cazul votului obligatoriu, vor exista cetateni care vor veni la vot doar pentru a evita sanctiunile si astfel, este foarte probabil ca ei sa voteze la intamplare, minimizand reprezentativitatea alegerilor.

Echipa afrimatoare a identificat 2 categorii de oameni (tinerii iresponsabili si cetatenii care au votat in comunism) cu atitudini „gresite” fata de vot, si spera ca introducerea votului obligatoriu ar duce la intelegerea faptului ca votul reprezinta in primul rand un avantaj individual si abia apoi unul colectiv. O abordare rationala asupra votului, ne spune in schimb ca, votul unei persoane in sistemul nostru electoral de 18 milioane de votanti poate influenta real alegerile cu o probabilitate de 0,000000066 (2). Astfel, avantajul identificat de echipa afirmatoare nu exista.

Un alt argument afirmator sustine faptul ca votul obligatoriu ar duce la scaderea fraudei electorale. Dupa cum am enuntat mai sus, votul obligatoriu nu sporeste participarea la alegeri decat cu 8-15%, atragand votanti in principal din randul oamenilor saraci si mai putin educati. Este evident ca saracia si lipsa educatiei, fac din acest segment de electori o tinta foarte vulnerabila in fata mitei electorale. Astfel, este foarte probabil ca introducerea votului obligatoriu sa nu duca la alegeri mai corecte, ci dimpotriva, la alegeri cu un pericol de fraudare mai mare.

In ceea ce priveste beneficiile aduse la nivelul clasei politice, echipa afirmatoare face confuzia ca politicienii ar reprezenta doar intereselor celor care ii voteaza. In primul rand datoria oricaui parlamentar dintr-un regim democratic este de a reprezenta toti cetatenii in mod egal. Ar fi absurd sa presupunem ca parlamentarii unui partid politic care obtine o majoritate de 51 % din voturi ar trebui sa reprezinte doar interesele celor care i-au votat, ignorand interesele a 49 % dintre cetateni.

          Datorita faptului ca votul obligatoriu nu duce la o legitimare a institutiilor politice, nu asigura o mai buna informare a cetatenilor, nu asigura scaderea fraudei electorale, ci dimpotriva poate duce la o crestere a fraudei si la o dezvoltare a fenomenului de vot „la intamplare”, introducerea votului obligatoriu nu este justificata.

Dupa cum am mai spus, vom privi aceasta dezbatere din prisma impactului pe care il are introducerea votului obligatoriu, adica vom demonstra ca impactul este unul pozitiv.

            Consideram ca legitimitatea unei institutii politice este intr-adevar data de numarul persoanelor care voteaza in favoarea unui anumit partid politic. De ce? Pentru ca nu este normal sa lasam o majoritate dintr-un segment foarte redus al populatiei sa decida (de exemplu, daca 27,5% dintre romani merg la vot, si 40% dintre acestia voteaza un anumit partid, acest numar reprezinta doar 11% din populatia Romaniei), cu atat mai mult cu cat in prezent, cei care merg la vot sunt preponderent pensionarii si persoanele din mediul rural cu un nivel scazut de educatie[1,2]. Referitor la contraargumentul prezentei la vot in URSS, nu consideram ca in tarile comuniste se poate vorbi despre vot in adevaratul sens al cuvantului, deoarece cetatenilor nu li se prezinta optiuni reale. Votul obligatoriu insa ofera o alternativa pentru intreaga populatie: cei care nu merg la vot de lene[3] spre exemplu, vor fi motivati sa voteze, devenind cu timpul cetateni mai buni si mai informati. Cei care intr-adevar nu rezoneaza cu ideile politice sustinute de candidati, vor avea posibilitatea votului in alb(si vor putea chiar determina repetarea alegerilor), o marturie mult mai puternica a opiniei lor fata de politicieni decat simpla neprezentare la vot (aceasta are cauze greu identificabile).

            Echipa negatoare pretinde ca prezenta la vot ar creste cu 8-15%. Totusi, in Australia rata absenteismului a scazut cu 80% dupa introducerea votului obligatoriu[4], iar in alte state care au adoptat aceasta masura, prezenta la vot este extrem de ridicata[5]. Nu negam faptul ca unii cetateni vor mrge la vot doar pentru a evita sanctiunile, dar deoarece peste 50%[6] dintre romani sunt de acord cu votul obligatoriu, cei care voteaza doar pentru evitarea sanctiunilor vor fi destul de putini. Daca acestia vor alege sa voteze aleatoriu (nu intelegem totusi de ce ar alege aceasta varianta, avand posibilitatea votului in alb), cu siguranta nu vor opta toti pentru o aceeasi persoana (care in mod normal nu ar avea sanse de a castiga alegerea, cum ar fi  ) si deci sa schimbe intr-adevar rezultatul alegerii.

            Echipa negatoare ne mai spune ca in Romania, votul unei singure persoane ar influenta rezultatul alegerilor extrem de putin. Insa in prezent, un batran cu 4 clase, influenteaza alegerile prin votul sau de aproape 4 ori mai mult(deoarece numai 27,51% din populatie voteaza), fapt care evident nu poate constitui un avantaj. Mai mult, daca ne ghidam dupa rationamentul conform caruia un vot nu va schimba nimic, vom ajunge la concluzia ca este inutil sa mergem la vot. Acest lucru este fals, deoarece votul este piatra de temelie a unui sistem democratic. Iar daca 1 singur vot nu va face o diferenta foarte mare, atunci 13 milioane de voturi in plus (adica numarul persoanelor care in prezent nu merg la vot) cu siguranta vor conta.

            Dupa cum am aratat, cei care voteaza acum sunt mai ales cei saraci, pensionarii si cei cu un grad scazut de educatie. Insa prin votul obligatoriu si cei care acum nu voteaza, respectiv persoanele cu studii medii si superioare, vor fi nevoiti sa o faca. Deci va scadea segmentul populatiei vulnerabile in fata mitei electorale, si implicit procentul voturilor cumparate. Deoarece ele vor fi mai putin semnificative, politicienii vor renunta la aceasta tactica. Deci vom avea alegeri mai corecte.

            Prin faptul ca politicienii vor incerca sa reprezinte un grup mai mare de persoane, ne refeream la faptul ca oferta politica, adica ce vor sustine politicienii, se va schimba pentru a acoperi interesele unui numar cat mai mare de persoane.

            Din prisma argumentelor prezentate si deoarece atacurile negatoare au fost respinse, am aratat ca aceasta masura va avea un impact pozitiv, deci motiunea este justificata.

In aceasta dezbatere putem identifica mai multe arii de conflict, insa cele care trebuie sa conteze sunt cele in care se discuta despre obtinerea sau nu a unei lumi mai bune in urma introducerii votului obligatoriu.Din cauza limitarii numarului de cuvinte, contra-argumentarea cazului afirmator va fi facuta in cadrul discutiilor despre ariile de conflict.

In privinta avantajului adus asupra clasei politice trebuie mentionat faptul ca oferta politica nu se poate modifica odata cu introducerea votului obligatoriu, in vederea cuprinderii unui segment cat mai larg de populatie, pentru ca ea din start ar trebui sa cuprinda intreaga populatie. De altfel chiar si in timpul campaniilor electorale, politicieni se adreseaza oamenilor din toate categoriile sociale.

In cadrul ariei de conflict despre corectitudinea procesului elctoral, argumentele echipei afirmatoare s-au concentrat in jurul ideei ca introducerea votului obligatoriu va duce la cresterea numarului de votanti din categorie oamenilor cu studii si implicit la un sistem cu mai putine fraude. Ceea ce incercam noi sa demonstram este nu numai faptul ca aceasta crestere este una foarte redusa,  ci ca electoratul care va fi convins sa mearga la urne, va face parte dintr-o cu totul alta categorie, existand riscuri chiar mai mari de fraude.

In privinta rezultatelor introducerii votului obligatoriu asupra prezentei la vot, echipa negatoare a invocat o crestere a participarii de 8-15 % bazandu-se pe rezultatele unei cercetari asupra 18 tari ce au introdus votul obligatoriu.[1] Noi nu negam rata mare de participare la vot in tari precum Belgia,Luxemburg, Australia dar echipa afirmatoare nu ne-a demonstrat ca rata participarii era mult mai mica inaintea de introducerea votului obligatoriu.  O reducerea a absenteismului cu 80% nu mai suna atat de impunatoare daca presupunem ca exista deja in Australia o rata de participare de 80 %. De fapt aceasta duce la o creste a participarii cu doar 16%.  Cu privire la argumentul afirmator ca peste 50 % dintre romani doresc introducerea votului obligatoriu si ca aceasta ar insemna ca „cei care voteaza doar pentru evitarea sanctiunilor vor fi destul de putini”, tinem sa precizam ca numarul acestora ar fi de 48 %, si asta daca nu luam in calcul marja de eroare de 3%, specifica oricarui sondaj. Practic cei care vor vota doar pentru evitarea sanctiunilor pot fi mai numerosi decat cei care sustin votul obligatoriu.

Referitor la categoriile sociale din care vor proveni noii votanti, echipa afirmatoare presupune ca acestia vor fi din randul celor cu studii medii si superioare, doar pentru ca acestia se duc intr-un numar mai redus la vot. Dar ce ne omite sa ne spuna echipa afirmatoare este ca aceste diferente de participare nu sunt foarte insemnate,[2], cele 8-15% procente de electorat putand proveni in continuare din randul oamenilor saraci si mai putin educati, asa cum se intampla de obicei in toate tarile care introduc votul obligatoriu. Astfel, pericolul fraudei electorale exista in continuare, el putand fi chiar amplificat de aceasta masura.

Discutia despre gradul de responsabilitate civica prezinta doua echipe, cea a afirmatorilor care crede ca introducerea votului obligatoriu va produce acest lucru, si cea a negatorilor care demonstreaza ca obligativitatea poate duce la efecte daunatoare pentru societate.

Echipa afirmatoare nu face o distinctie foarte importanta in ceea ce priveste cauzele comportamentului social si anume echivaleaza temenul de motivatie cu cel de pedeapsa. Motivatia acopera o sfera larga de fenomene [3], de la motivatie intrinseca (in cazul comportamentului de vot ar putea fi exemplificata prin spiritul civic) la cea extrinseca care la randul ei ar putea fi descrisa in termeni de recompense (de exemplu o mita pentru a vota pentru un anumit partid politic sau candidat, sau exemple mai nobile, speranta ca votul ar putea aduce o schimbare sociala in bine) sau in termeni de pedepse (esti pedepsit daca nu te duci la vot). Cazul afirmator e construit pe ideea ca votul obligatoriu va conduce la cresterea prezentei la vot si chiar mai mult, va creste responsabilitate civica a cetatenilor. Chair si o analiza superficiala a studiilor comportamentale arata ca un astfel de argument este gresit pentru ca o pedeapsa asociata lipsei unui comportament (aici nu merg la vot) este ineficienta, genereaza comportamente aleatoare care ar putea duce la evitarea pedepsei (de exemplu votul aleatoriu –votarea celei mai „interesante” sigle politice, sau a primului candidat plasat pe buletinul de vot-) si sentimente negative, nicidecum motivatie in sesnul ei intrinsec (de exemplu cresterea spiritului civic) [4,5].

Avand in vedere ca impactul pozitiv pe care ar trebui sa-l aduca votul obligatoriu este unul restrans si atrage dupa sine efecte periculoase (fraude mai mari, vot aleatoriu), introducerea votului obligatoriu nu este justificata.